Hipertensiunea arterială (TA ≥ 140/90mmHg) este cea mai frecventă patologie întâlnită în cabinetul de cardiologie și o cauză majoră pentru boala cardiovasculară. Deși de cele mai multe ori este necesară administrarea de medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale există, de asemenea, și metode non-farmacologice care pot ajuta la reducerea acesteia, permițând uneori chiar renunțarea la medicamente (mai ales dacă există un grad ușor de hipertensiune) sau măcar reducerea dozelor.
1. Reducerea consumului de sare
Există persoane care au, genetic, o sensibilitate mai mare la sare și, prin urmare, prezintă creșteri ale tensiunii arteriale atunci când consumă alimente prea sărate. Însă, mai există și altă cauză pentru retenția de sodiu (sarea este clorura de sodiu – NaCl) și aceasta este insulinorezistența. Destul de frecvent, persoanele hipertensive au și insulinorezistență, asta înseamnă că este nevoie de un nivel mai mare de insulină pentru a introduce glucoza în celule și există, prin urmare, hiperinsulinemie (adică insulină crescută în sânge), iar insulina acționează pe niște canale de la nivelul rinichilor stimulând retenția de sodiu și deci, creșterea tensiunii arteriale. Așadar, reducerea consumului de sare ajută, însă este de preferat să fie adresată și insulinorezistența. De asemenea, foarte important este și echilibrul sodiu-potasiu!
2. Consumul alimentelor bogate în potasiu
Pacienților hipertensivi li se spune mereu să manânce hiposodat, adică mai fără sare, dar aproape niciodată nu li se spune să acorde atenție și aportului de potasiu care este esențial în reglarea nivelului de sodiu și a tensiunii arteriale. Rinchii au un mecanism anume prin care excretă excesul de sodiu, iar potasiul contribuie la acest mecanism. Potasiul are, de asemenea, efect de relaxare a vaselor de sânge, contribuind și astfel la scăderea tensiunii arteriale. Exemple de alimente bogate în potasiu: fasole albă, linte, cartof (chiar și cartoful dulce), spanac, păstârnac, banana, fructe uscate (aici atenție la cantitatea de zahăr), avocado, portocale, sfeclă, roșii etc. Se recomandă între 4700-5000mg de potasiu pe zi. Precauție în ceea ce privește consumul de potasiu trebuie să aibă persoanele cu insuficiență renală sau cu alte patologii care împiedică eliminarea eficientă a potasiului.
3. Exercițiul fizic
Minim 150 minute pe săptămână de exercițiu fizic reprezintă o unealtă cheie în tratamentul hipertensiuni arteriale. Deși pe moment, în timpul efortului, tensiunea arterială crește (este un răspuns fiziologic normal al organismului), cu timpul tensiunea arterială de repaus scade. Mecanismele prin care exercițiul fizic îmbunătățește tensiunea arterială sunt, printre altele, reglarea sistemului nervos simpatic, scăderea rezistenței vasculare periferice și chiar ameliorarea insulinorezistenței. Exercițiile fizice aerobice (mers rapid, jogging, alergare, mers pe bicicletă, înot, dans, clase de aerobic la sala de fitness etc) pot reduce tensiunea arterială sistolică cu 5-8mmHg, independent de scăderea în greutate.
4. Scăderea în greutate
Aceasta este una dintre cele mai eficiente schimbări pentru controlul tensiunii arteriale dacă vă încadrați la suprapondere sau obezitate. Iar dacă sunteți slab/(ă), dar circumferința abdominală este crescută, înseamnă că există grăsime viscerală, care este mai periculoasă pentru sănătatea cardiovasculară decât grăsimea subcutanată și cu atît mai mult trebuie luate măsuri de diminuare a acesteia.
5. Reducerea stresului
Stresul cronic este asociat cu risc crescut de hipertensiune arterială și boală cardiovasculară. Se poate întâmpla acest lucru atât prin mecanisme biologice, cum ar fi activarea sistemului nervos simpatic, creșterea secreției de cortizol și disfuncția vasculară, dar și indirect prin faptul că atunci când suntem stresați suntem mai predispuși să adoptăm comportamente nocive pentru sănătate (cum ar fi fumatul), în detrimentul obiceiurilor bune (cum ar fi să facem sport). De aceea este important să găsim metode de reducere a stresului, ca de exemplu: plimbări în natură, meditație, ascultarea unor melodii relaxante, chiar și sportul poate fi o metodă de reducere a stresului.
6. Renunțarea la fumat
In mod acut, fumatul provoacă creșterea tensiunii arteriale prin vasoconstricție, iar în mod cronic promovează inflamația și contribuie la disfuncția endoteliului vascular, favorizând ateroscleroza, rigidizarea arterelor și, desigur, hipertensiune arterială (printre altele). Practic fumatul întreține o cascadă de evenimente deloc favorabile sănătății.
7. Tratamentul sindromului de apnee în somn (SASO)
SASO este cea mai frecventă cauză de hipertensiune arterială secundară și uneori rezistentă la tratament. SASO presupune episoade repetate de blocare totală sau parțială a căilor respiratorii superioare în timpul somnului ducând la scăderea cantității de oxigen (hipoxie) care ajunge în plămâni și tulburări ale somnului. Simptomele includ sforăit, ”înec” în timpul somnului, somnolență diurnă, dureri de cap matinale. Tratamentul SASO este important, fiind factor de risc atât pentru hipertensiunea arterială, dar și pentru boală cardiacă, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă și AVC. Trebuie să vă adresați unui medic pneumolog sau într-un centru de somnologie.
Chiar dacă nu aveți hipertensiune arterială, toate cele de mai sus sunt excelente și ca măsuri preventive. Hipertensiunea arterială este o patologie cu cauze complexe, cu implicații genetice și epigenetice, incluzând și factori socio-economici, iar în ciuda aderenței la un stil de viață sănătos, nu întotdeauna se reușeste scăderea tensiunii arteriale fără medicamente, caz în care cele două abordări pot face treabă bună împreună.