Cred că oricine se apucă de fumat, nu o face pentru parfumul “minunat” pe care îl au țigările sau pentru gustul oribil pe care îl simți după fumul tras în piept. Cred că cei care își formează acest obicei o fac de cele mai multe ori dintr-o nevoie de a fi acceptați, de a aparține unui grup si având uneori credința că oamenii cool/mișto (ce-o fi însemnând mișto după criteriile fiecăruia) fumează.
Și uite așa te apuci de fumat când ești tânăr, vulnerabil emoțional și necopt la minte. Și te obișnuiești și cu mirosul și gustul țigării, pentru că te și antrenezi mental să îți placă, pentru că, ziceam, prietenii tăi cool sau alții pe care îi admiri, fumează.
Iar când ești tânăr, știm cu toții, ești zeu. Bătrânețea și boala sunt niște concepte cu care nu poți să te identifici, ai senzația că sunt undeva departe și până ajungi tu la bătrânețe sa te preocupe bolile de inimă și de plămâni ăhăhăăă, cât mai e.
Și uite cum timpul trece. Și la început te amăgeai că tu fumezi puțin, doar la ocazii, că poți să te lași când vrei, că nu ești dependent și alte iluzii pe care le mai avem cu toții când suntem tineri. Dar se întâmplă viața: te angajezi, ai un job solicitant, îți faci o familie, copii, griji, mai apar și alte probleme și fără să îți dai seama te trezești că ai început să fumezi din ce in ce mai mult…pe stres… și ai senzația că o țigară te calmează. Și nu ți se pare nimic greșit sau poate doar puțin așa… că ai auzit și tu că fumătorii pot să aibă probleme la plămâni, dar tu respiri bine. Și încă ești tânăr/ă…ai abia 40 ani, să zicem. “Și bunicul a trăit 80 de ani și a fumat ca turcu”, așa că…mai merge un pachet. Și încă unul și tot așa.
Și mai trec 10-15, poate 20 de ani și acum parcă simți că obosești ceva mai repede și ai și niște “junghiuri” în piept. Te duci la medicul de familie și te trimite la cardiolog. Și te trezești la sfârșitul consultației cu vreo 3-4 diagnostice, câteva pastile și o listă de investigații pe care trebuie să le mai faci pentru că sunt niște modificări pe electrocardiogramă, se aud sufluri la inimă, pe arterele gâtului și pe arterele de la picioare. Practic ai ateroscleroză, arterele îngustate și circulația sângelui obstrucționată. Risc mare de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Nu mai vorbesc de patologiile pulmonare care pot apărea.
Și investigațiile costă. Că nu se decontează totul prin CNAS. Sau se așteaptă mult pentru investigațiile gratuite. Prea mult uneori. Și te apucă nervii și depresia. Că tu ai platit asigurări o viață întreagă. Corect. Și zici că sistemul e de … Perfect nu e. Știm cu toții asta.
E trist. Și văd astfel de cazuri aproape zilnic. E un scenariu în care se încadrează mulți dintre pacienții pe care îi văd. Și n-are niciun rost să le țin un discurs în care să-i “cert” că au fumat o viață întreagă și n-au avut grijă de sănătatea lor. Viața e complicată. Fiecare s-a adaptat cum a putut și cum a știut. Și ajunși acum în situația critică, facem ce putem cu ce avem la dispoziție. Și slavă Domnului că s-au inventat medicamente și putem să tragem de timp (de timpul vieții – un pic cinic, dar cam asta e), să ameliorăm și să reparăm cât se poate ce s-a stricat.
Dar puțină introspecție nu strică. Și e bine să gândim pe termen lung și să ne întrebăm dacă obiceiurile pe care le avem azi, ne aduc beneficii și peste 10-20 ani sau e doar o plăcere de moment cu multe daune in timp?
Daca cineva fumează 1 pachet de țigări la 2 zile și să zicem că un pachet de țigări costă 20 lei ( deși poate subestimez), 10 ani de fumat vor costa cam 8000euro (la un curs euro mai mic decât actual). Daca fumează zilnic un pachet, costul se dublează. Asta doar pe 10 ani. Dar daca fumezi 30 de ani? Sau 50 de ani, precum pacienta mea de azi. Câtă risipă de bani și de sănătate!
Acesta e doar un exemplu, inspirat dintr-un caz văzut azi la cabinet.
Ca să nu ajungem să depindem de Sistem și de termene limită cand vine vorba de sănătatea noastră, ideal e să ne gândim ce putem face noi pentru noi ca să prevenim să ajungem în astfel de situații.
Fumatul nu e singurul factor de risc ce poate cauza probleme cardiovasculare, însă are o contribuție majoră.
Sănătatea e (și) un joc de strategie pe termen lung. Fiecare alege cum joacă.