Pentru a afla cum decurge un consult cardiologic, citește acest articol de pe blog.

Electrocardiograma (ECG) este o investigație standard în cardiologie, neinvaziva și nedureroasă care ne arată cum este condus impulsul electric în inimă și ne oferă informații valoroase legate de activitatea acesteia, putând evidenția tulburari de ritm (extrasistole, fibrilatie atrială sau flutter atrial etc) sau tulburări de conducere (blocuri), sechele de infarct, diverse modificări sugestive pentru anumite patologii cardiace care implică îngrosarea pereților sau dilatarea cavităților inimii și nu numai.

Ecografia cardiacă (ecocardiografia) este o metodă imagistică nedureroasă, neiradiantă, neinvazivă care folosește ultrasunete și cu ajutorul căreia putem vedea efectiv inima pe un monitor și putem afla informații suplimentare despre structura și funcția acesteia. Putem măsura grosimea pereților si dimensiunea cavităților, funcția contractilă, putem evalua structura valvelor și circulația sângelui prin ele (gradienți, presiuni, viteze), prezența/absența lichidului pericardic sau a cheagurilor de sânge în cavitățile inimii.

Testul ECG de efort presupune mersul pe o banda (covor rulant) in timp ce va este monitorizata activitatea inimii (electrocardiograma) si tensiunea arteriala, pri urmare, inainte de test se vor monta pe torace electrozi pentru inregistrarea ECG, iar pe unul din brate o manseta pentru masurarea tensiunii arteriale. Testul are o faza de acomodare/incalzire, cu mers usor, dupa care viteza si panta vor creste treptat, in functie de protcolul de test ales.

Pentru efectuarea testului, pacientul trebuie sa poarte imbracaminte si incaltaminte comoda. Barbatii trebuie sa isi rada parul de pe piept. Se recomanda un interval de minim 3 ore intre consumul de alimente si ora testarii. Este recomandat sa nu fumati, sa nu consumati bauturi carbogazoase, cafea sau ceai negru/verde cu cel putin 30 minute inainte de test..

Testul ECG de efort se efectueaza doar la recomandarea unui medic cardiolog, dupa o evaluare cardiologica in repaus (ECG, ecografie cardiaca).

Holter ECG – monitorizarea ECG continua 24 ore (sau mai mult) este denumita in mod obisnuit Holter (de la numele celui care a inventat aparatul de monitorizare ambulatorie ECG – fizicianul Jeff  Holter). Este o investigatie neinvaziva si nedureroasa (are acelasi principiu ca electrocardiograma) si presupune montarea unor electrozi (ventuze) pe toracele pacientului care sunt conectati la un mic dispozitiv ce va inregistra fiecare bataie a inimii timp de 24ore. Singurul inconvenient este ca pacientul nu are voie sa faca dus/baie cat timp poarta acest aparat. In rest, nu exista restrictii de activitate fizica sau de alt fel. Holter-ul ECG este indicat in mai multe situatii:

• In caz de palpitatii, batai cardiace intense, rapide, neregulate, senzatie de “gol in piept” , “hopuri” sau pauze in bataile inimi, “fâlfâire” in piept sau in gat, ameteli sau sincopa (pierdere a starii de constienta) fara o cauza cunoscuta
• Pentru a evalua posibilele aritmii la pacientii cu insuficienta cardiaca sau alte boli ale sistemului electric cardiac
• Pentru diagnosticarea tulburarilor de ritm sau de conducere
• pentru evaluarea eficientei anumitor medicamente

Holter TA – denumire improprie, preluata de la Holterul ECG. Corect se numeste monitorizare automata ambulatorie a tensiunii arteriale (MAATA). Presupune montarea pe brat a unei mansete conectata la un mic aparat pe care pacientul il va purta ca un colier sau ca o centura. Manseta este programata automat pentru a se umfla si a masura tensiunea arteriala la intervale de timp prestabilite (de exemplu la 30 minute in timpul zilei si la 60 minute in timpul noptii). Toate masuratorile se vor inregistra in aparat,  iar dupa 24 ore pacientul revine in clinica pentru a se descarca in computer raportul cu valorile inregistrate. Avantajul MAATA este ca masoara tensiunea arteriala si in timpul noptii. Indicatiile pentru montare MAATA sunt urmatoarele:

• Pentru confirmarea diagnosticului de hipertensiune arteriala la un pacient cu valori TA la limita sau usor crescute
• Cand se suspicioneaza hipertensiunea “de halat alb” pentru a nu prescrie tratament inutil
• Pentru monitorizarea eficientei si ajustarea tratamentului actual in cazul pacientilor deja diagnosticati cu HTA
• In cazul pacientilor cu tensiune arteriala oscilanta
• In caz de suspiciune de hipertensiune arteriala in timpul noptii
• In caz de lesin/pierderea constientei (sincopa) cand se suspicioneaza episoade de hipotensiune
• In caz de crestere exagerata a tensiunii arteriale la efort